Regele Lear. Timon din Atena. Cymbeline
Pentru aceasta tragedie, W. Shakespeare s-a inspirat dintr-o poveste populara. Personajul principal, cel care da si titlul lucrarii, īsi īmparte regatul, la batrānete.
De mostenire vor beneficia, īnsa, doar doua dintre fiicele sale, Regan si Goneril. Ele nu vor onora īnsa conditiile mostenirii, iar Lear vazāndu-se si fara coroana, si fara suita regala demna de rangul sau, īnnebuneste.
El īsi va da seama prea tārziu ca cea care merita cu adevarat atentia si afectiunea sa este cea de-a treia fiica, mezina Cordelia. Desi dezmostenita de tatal ei, Cordelia nu a īncetat sa īl iubeasca cu adevarat pe rege. Spre deosebire de sora lor, Regan si Goneril dau dovada de mult egoism si de o cruzime fara margini fata de tatal lor.
Īn paralel cu povestea regelui Lear, Shakespeare ilustreaza lupta dintre fiii contelui de Gloucester, Edmund si Edgar. Edmund, fiul nelegitim, tese o gramada de intrigi pentru a parveni cu orice pret. De partea cealalta, Edgar e īntruchiparea binelui si īi va pedepsi toate aceste faptele imorale.
Regele Lear este considerata de multi critici poate cea mai mare reusita artistica a lui Shakespeare. Prima punere īn scena a acestei opere a fost la 1606, cu zece ani īnainte de moartea marelui dramaturg. Īnainte de Shakespeare, povestea regelui Lear a mai fost tratata si de catre alti doi mari autori, John Higgins si Edmund Spencer.