Cum traiau oamenii din Evul Mediu ? Ce mancau ? Cum dormeau, cum era viata privata ?
Prezenta carte nu este o lucrare de eruditie, nici nu-si propune sa urmareasca o tema anume, cu atat mai putin nu este o trecere in revista a societatii Evului Mediu, nici un studiu al economieie acestuia, nici al istoriei culturale sau artistice de-a lungul mileniului medieval.
Nu este decat o istorie a oamenilor sarmani,a oamenilor de rand, cei care-si faceau griji din cauza ploii sau a cainelui, griji pentru ce aveau sa puna in strachina sau pentru ceea ce le povestise vecina, griji pentru pantoful care-i strangea sau pentru jocul cu mingea;si despre Dumnezeu, desigur,care stie si vede totul. Asadar nu vom avea de-a face aici nici cu cavaleri inarmati, nici cu calugari in vremea rugaciunii, nici cu ofiterul regelui, nici cu negustorul bogat, nici cu porfesori din scoli, adica spuma Evului Mediu; ci cu ceilalti, adica cei despre care nu se vorbeste niciodata pentru ca nu vorbesc ei, dar ale caror suferinte si bucurii sunt intocmai cu ale noastre.
Cartea isi va fi atins scopul daca reuseste sa detroneze toate poncifele, toate apriorismele, laitmotivele si erorile ce insotesc termenul ''medieval'' atunci cand este folosit de popor,care nu are cunostinte, dar mai ales de cei puternici, cei care domina politicul, economicul si informatia, si care intrevad in el, dintr-o ignoranta nonsalanta si obstinata, tot ce tine de infamie si de violenta, de anarhie sau de incultura.
Intr-un secol pe cale sa bata toate recordurile in aceste domenii, poate ca a venit vremea sa ne apropiem de ''vulgul'' din vremurile medievale care, in foarte mare proportie,ne seamana atat de mult.
2-8-2011
Ştefan Lucian MUREŞANU a scris despre cartea
Oamenii Evului Mediu:
O LUME A MISTERELOR
Cartea lui Fossier are tot dreptul să schimbe imaginea despre ceea ce a fost Evul Mediu în istoria dezvoltării conştiente a entităţii-om. De când m-am aplecat spre studiul acestei perioade de timp a evoluţiei lumii, am înţeles că epoca medievală a fost una dintre cele mai prodigioase epoci în dezvoltarea armonioasă a constituţiei noastre, atât în domeniul dezvoltării noastre fizice cât şi culturale.
Documentele, descoperirile arheologice stau mărturie că mintea omului evului mediu era mult mai activă, mult mai împlinită spiritual şi moral; condiţia principală a existenţei sale putea fi meditaţia, pe care o dezvolta mult în încăperea sa intimă, pentru că vorbele sunau de multe ori goale şi nevoite pentru cei ce le auzeau.
Multe din ceea ce nu se doreşte a se cunoaşte încă, şi nu am înţeles de ce, sau mă fac că nu înţeleg, ţinute departe de dorinţa exegeţilor, stau ferecate în cuferele Vaticanului sau a altor cancelarii papale.
Misterul asupra omului medieval s-a creat tocmai prin această învăluire asupra a tot ceea ce, în aşa zisul întuneric luminos al acelei epoci, a fost acoperit cu valtrapurile aburinde ale fantasticului. Realul existenţial al fiindului i-a făcut pe cei doritori de putere să ascundă adevărul descoperit şi cunoscut în totalitatea lui de omul medieval, ca de altfel şi de noi. În fapt, noi cei de azi nu dorim decât o confirmare a tuturor celor luminate, căci prin lumină misterul se dezvăluie şi apare posibilul eşec al învăluirii adevărului.
Cartea, "Oamenii Evului Mediu" deschide ochiul cercetătorului spre alte dorinţe năprasnice de a dezvălui şi a demonstra adevărata faţă a celor care intenţionează, şi în prezent, să ţină ascuns ceea ce se ştie.
