Libraria Bucuresti, numai carti bune
Libraria Bucuresti, numai carti bune
Totul despre suplimentele alimentare

Contul meu

Cosul meu

Relatii Clienti

Cum Cumpar ?
NOUTĂŢI
ÎN LIBRĂRIE
BESTSELLER
TOP 20 VANZĂRI
OFERTE SPECIALE,
COLECŢII ŞI PACHETE
SUPERCĂRŢI
ÎN PREGĂTIRE
Aboneaza-te la newsletter
ANPC
O suta si una de nopti
O suta si una de nopti
Editura: Baroque
Data aparitiei: 2014
Numar de pagini: 376
Autor(i): Seherezada
Editura: Baroque Books
Disponibilitate: In stoc

Un manuscris descoperit la Aga Khan, ?n Andaluzia, care dateaza din 1234, cu c?teva sute de ani ?naintea celor O mie si una de nopti.

O invitatie ?n lumea basmelor arabe, ?n toata puterea si varietatea lor originara: seherezada spune poveste dupa poveste ? ?n stilul ei crud, poetic si patruns ...
Pret: 62,00 lei
buc.
CARTI » Beletristica » O suta si una de nopti

O suta si una de nopti

Un manuscris descoperit la Aga Khan, ?n Andaluzia, care dateaza din 1234, cu c?teva sute de ani ?naintea celor O mie si una de nopti.

O invitatie ?n lumea basmelor arabe, ?n toata puterea si varietatea lor originara: seherezada spune poveste dupa poveste ? ?n stilul ei crud, poetic si patruns de erotism ? ?n dorinta de a-si salva viata, purt?ndu-ne pe tar?mul beduinilor si vizirilor, al cavalerilor si bidiviilor, al fecioarelor si creaturilor fantastice. Un adevarat tezaur de basme arabe.

"Kitab fihi hadit mi?at layla wa-layla? sau ?Cartea cu povestea celor o suta si una de nopti?

Claudia Ott s-a nascut ?n 1968 ?n Germania si a urmat studii orientale la Ierusalim, T?bingen si Berlin, cu specializarea ?n epica si caligrafie araba. Apoi a studiat muzica araba la Cairo si a ?nceput o prestigioasa cariera universitara.

?n anul 2004 a terminat de retradus O mie si una de nopti, dupa cel mai vechi manuscris ?n limba araba, dob?ndind recunoasterea mondiala.

Apoi a descoperit la Muzeul Aga Khan, ?n Andaluzia, un manuscris care dateaza din 1234, un tezaur de povesti ale seherezadei, complet necunoscute p?na atunci ? O suta si una de nopti ? pe care le-a tradus ?n limba germana. Volumul este unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii literare din ultimele decenii.

NOTA DESPRE TRADUCERE

Arabista Claudia Ott a tradus textul celor O suta si una de nopti dupa manuscrisul aflat la Muzeul Aga Khan (AKM 00153) ? cel mai vechi manuscris al acestei opere descoperit p?na azi. Sa subliniem aici ca volumul german ? dupa care am realizat traducerea ?n rom?neste ? reprezinta nu doar prima transpunere a manuscrisului ?ntr-o alta limba, ci si prima sa editie pe plan mondial aparuta sub forma de carte, caci p?na acum textul n-a fost tiparit nici ?n araba.

Asta, desigur, a pus-o pe Claudia Ott, ?n dubla ei ipostaza de editoare experta ?n arabistica si de traducatoare, ?n fata unor probleme cu totul deosebite, pe care la sf?rsitul cartii le expune cititorilor ei germani ?n mod detaliat, si pe care le prezint mai jos succint si cititorilor nostri.

Claudia Ott scrie ca traducerea ei a urmat textul pomenit mai sus ? ?n masura ?n care acesta s-a pastrat ?ntr-o forma lizibila (unde nu, ea a consultat manuscrise paralele, complet?nd lacunele) ? de la ?nceputul culegerii de povesti si p?na la ?ntreruperea brusca a manuscrisului la Noaptea a optzeci si cincea, ?n mijlocul povestii despre ?Calul de abanos?.

Ajunsa aici, traducatoarea a trebuit sa decida dupa care alte versiuni sa continue povestirea celor saisprezece Nopti ramase si s-a oprit asupra renumitei editii a arabistului tunisian Ma?m?d tar??na, alcatuita ?n 1979 pe baza a cinci manuscrise ale textului, provenite din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea si pastrate la Paris si Tunis. Acestei editii ?i lipseste ?nsa sf?rsitul, respectiv ?ncheierea povestii-cadru care ?mbratiseaza toate celelalte povesti.

Claudia Ott i-a adaugat traducerii sale si acest pasaj final, recurg?nd la editia araba a unui al saselea manuscris (datat 1836 si descoperit ?n Algeria), ?ngrijita de filologul algerian ?uraybit A?mad ?uraybit: ?Preamarite stap?ne ? asa i se adreseaza ?n ?ncheiere Dunyazada califului, pled?nd pentru gratierea surorii ei ?, Seherezada, sotia ta, a ramas grea.

Poate ca Allah ?ti va darui prin ea un fiu pe care, privindu-l, ochiul tau sa se ?mbl?nzeasca si sufletul tau sa se bucure. ? Auzindu-i vorbele, califul ridica amenintarea de pe Seherezada, las?nd-o de-aci ?nainte sa se bucure de-o viata tihnita printre tovarasele si slujitoarele ei. Laudat fie Allah, Atotputernicul, stap?nul locuitorilor lumii!?

"O suta si una de nopti" functioneaza ?n ansamblu dupa un principiu traditional, caracteristic celor O mie si una de nopti precum si altor opere epice din literatura universala ? cel al povestii-cadru ?n interiorul careia se desfasoara diferite alte povesti. Textul este un document al prozei narative arabe clasice, av?nd totodata si caracteristicile literaturii de divertisment, scrise pe ?ntelesul unui public larg, cu puternice elemente de oralitate, si care ?si captiveaza si amuza cititorul (sau ascultatorul).

Dialogurile sunt foarte frecvente ?n cele O suta si una de nopti; o precizare e aici necesara: califii si emirii sunt chiar si ei tutuiti de slujitorii lor, araba necunosc?nd, dupa cum arata Claudia Ott, formula de adresare cu ?Dumneavoastra?.

Textul este adeseori concis, ceea ce nu exclude pe alocuri nici unele serii sinonimice care tin de o retorica a naratiunii arabe, si nici anumite formule repetitive, uneori cu mici variatiuni, care dau un farmec aparte acestor povesti, ca de pilda ?n scenele de lupta: ?...dintr-o singura lovitura ?l descapat?na la fel de lesne cum ai reteza, h?rsti! o trestie de scris?; sau: ??se napusti asupra-i asa cum vulturul tabara din nori asupra prazii?; sau: ?rasarise un razboinic calare aidoma unui munte ?nfricosator dintr-o mare ?nvolburata?; sau: ?Si smulg?ndu-l din sa, at?ta-l scutura si zg?lt?na si v?ntura p?na ce aceluia ?i zbura turbanul de pe cap?; sau: ?Ma jur pe Allah, ?i voi trage-o papara, ca si unei fete cu negre plete i-ar ?ncarunti parul de groaza!?, cu variatiunea: ?i-am tras o papara, de-ar fi ?ncaruntit p?na si pruncii!?.

Sau, ?n fine, formula de ?ncheiere cu bine a fiecarei povesti: ?Si de-aci ?nainte, [traira] bucur?ndu-se de viata, m?nc?nd si b?nd cele mai minunate bucate si bauturi, p?na ce ?n cele din urma sf?rsitul, care nu ocoleste pe nimeni, ?l ajunse si pe ei.?

Un cuv?nt despre traducerea ?n rom?na: c?nd am ?nceput sa lucrez la versiunea rom?na a celor O suta si una de nopti, m-am g?ndit mai ?nt?i sa refac, ?n semn de omagiu nostalgic, stilul si limba incomparabilei, somptuoasei talmaciri a celor O mie si una de nopti iesite de sub pana lui Haralambie Gramescu.

Dar mi-am dat seama cur?nd ca ?n ciuda unor asemanari ?ntre ele, cele doua opere sunt, totusi, sensibil diferite, si ca p?na si simpla comparare a ?ntinderii celor doua culegeri de povesti impune o alta abordare ? una se desfasoara cu mare amploare si cere acomodarea la un timp mai ??ncet?, cealalta, ?n schimb, e succinta, mai nervoasa si cu o viteza crescuta.

M-am decis, asadar, pentru o exprimare ?n general mai alerta, directa, concentrata, populara si colorata, uneori cu piper si cu un haz mai ascutit, care alterneaza, desigur, cu pasajele reflexive si poetice. (Glosarul de mici dimensiuni de la sf?rsit ar vrea sa reaminteasca unora din cititori de ?ntelesul unor cuvinte azi cazute ?n uitare, la care ar fi fost totusi pacat sa renunt, fiindca si ele dau savoare limbii.)

- Alexandru Al. Sahighian

Cum ajungi din India si Iran, trec?nd prin tara Florilor si Valea Varvarilor, tocmai ?n Africa de Nord si Andaluzia? si unde poti surprinde asupra faptului neveste descurcarete giugiulindu-se cu ibovnicii lor focosi, sau sa dai peste balauri care scot foc si fum pe nari, sau peste amazoane razboinice care se lupta cu niste viteji cavaleri? Ce au ?n comun negutatorii din al-Qayraw?n si canibalii din Insula Kamfora? si unde gasesti descrierea ? cu secole ?naintea lui Leonardo da Vinci ? a unui aparat de zbor din lemn, cu ?surub pentru zborurile suise? (decolare, vezi bine) si ?surub pentru zborurile cobor?se? (aterizare, de buna seama) ori a probabil celui mai vechi dispozitiv cu senzori de miscare din ?ntreaga literatura universala?

Culegerea medievala de povesti arabe O suta si una de nopti aduna ?n paginile unei carti un manunchi de teme si motive viu colorate si o diversitate de genuri, personaje si locuri. Chiar si fiecare poveste ?n parte este plina de dramatism. Dar ansamblul povestirilor din O suta si una de nopti reprezinta o comoara narativa de nepretuit, ale carei locuri de actiune si cai de transmitere cuprind aproape ?ntreaga lume cunoscuta ?n Evul Mediu, si care ?si pastreaza p?na astazi actualitatea si prospetimea plina de poezie.

Atunci c?nd ?n Spania, ?n anul 1234, manuscrisul celor O suta si una de nopti a aparut sub prima lui forma, exista deja culegerea cu mult mai cunoscuta si mai ampla a celor O mie si una de nopti. Cu mai bine de trei sute de ani ?nainte, o serie de surse credibile ? specialisti ?n literatura, bibliotecari si istorici arabi ? vorbesc despre aceasta, tradusa din persana si apoi completata ?n araba. Iar titlul pastrat p?na ?n ziua de astazi, O mie si una de nopti, circula ?n momentul respectiv deja de o suta de ani. Iar cel mai vechi fragment manuscris care s-a pastrat data cu patru sute de ani ?nainte de secolul al XIII-lea.

Dar toate acestea se ?nt?mplau ?n estul lumii arabe, la Bagdad, Cairo, Damasc si ?n alte orase din Orient. Cu O suta si una de nopti, ?nsa, ne aflam ?n vest, ?n Occidentul arab.

[?]

O suta si una de nopti ne ofera o perspectiva fascinanta asupra unei culturi ?ndepartate si totusi at?t de apropiate si familiare. Astazi sunt mai actuale dec?t oric?nd povestile despre afaceristii fara scrupule, care ?i ruineaza pe negustorii onesti. Unele episoade par extrase dintr-un film de la Bollywood: scenele romantice sunt ?nsotite de poezii pline de muzicalitate asemenea unei coloane sonore de film, momentele de actiune se desfasoara ?n dimineti din cele mai frumoase, at?t numai ca la final eroii nostri se ?ndreapta calare nu spre soare-apune, ci spre soare-rasare.

Povestile se ?ntrerup noapte de noapte ?n momente de ?nalt dramatism, pentru a fi reluate apoi ?n ziua urmatoare, iar happy-end-ul e garantat.

Fie ca povestile din O suta si una de nopti ne amintesc de miturile populare ale genului western, de basmele Fratilor Grimm sau de clasicele povesti cu fantome, de utopiile unui Jules Verne sau de epopeile medievale cu cavaleri, de legendele eroice, de fabulele sau de anecdotele populare ? senzatia surprinzatoare a unui d?j?-vu si placerea descoperirii de analogii evidente sau decriptabile abia la a doua privire, toate acestea fac farmecul unei culegeri de povesti care a parcurs secole si o jumatate de glob ca sa ajunga la noi.

Ce parere ai despre cartea "O suta si una de nopti" ?

Cine a cumparat O suta si una de nopti, a mai cumparat si:
Muzeul inocentei
Orhan Pamuk
Brida
Paulo Coelho
Insemnari de pe o insula mica
Bill Bryson
Disparuti vol. 3. Minciunile
Michael Grant
Abonare newsletter
Relatii clienti
termeni si conditii
Cartea Saptamanii
Pachet 12 carti despre lumea in care traim
| Despre noi | Carti Online | Reguli confidentialitate | Sitemap |
© LIBRARIA BUCURESTI ONLINE