Adoptarea "noului Cod penal" marcheaza un pas important în consolidarea vietii juridice a societatii românesti. Expresie a evolutiei economico-sociale, a cautarilor doctrinare si a mersului jurisprudential, noua reglementare este menita sa satisfaca necesitati de mult resimtite în materie penala.

În linii generale, codul nou îsi propune sa creeze un cadru legislativ coerent în materie penala, sa simplifice reglementarile în ideea îmbunatatirii procesului de interpretare si aplicare unitara a legii, precum si a solutionarii cu celeritate a cauzelor penale, sa transpuna si sa armonizeze legislatia interna cu reglementarile adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Viziunea sa este una moderna, îndreptata spre asigurarea predictibilitatii si cresterea încrederii generale în actul de justitie.

Pastrând structura traditionala, în cele doua parti ale sale, noul cod introduce institutii juridice noi ori aduce unele corective binevenite unor institutii existente, elimina paralelismele, "gazduieste" unele dintre infractiunile prevazute în cele peste 250 de legi speciale si realizeaza o mai buna sistematizare a materialului.

Sunt vizate, printre altele: aplicarea legii penale în timp si spatiu; institutia infractiunii; participatia penala; pluralitatea de infractiuni; regimul sanctionator; individualizarea pedepselor; raspunderea penala a minorului; raspunderea penala a persoanei juridice.

Apar infractiuni noi (de pilda, în materia falsului ori a înfaptuirii justitiei s.a.), iar alte fapte penale sunt dezincriminate. Nu este locul aici de a intra în detalii privind noile reglementari.

Remarcam însa ca un curent de blândete - poate nejustificat în cazul infractiunilor grave - domina întregul regim sanctionator. Pe de alta parte, este discutabila egalizarea "represiunii penale" în cazul unor infractiuni cu grad de pericol social diferit (cum ar fi, de exemplu: luarea de mita; darea de mita; traficul de influenta; cumpararea de influenta).

În esenta însa, el se vadeste a fi un progres în domeniul penal, fiind destinat sa înlocuiasca o reglementare ce se aplica de peste patru decenii, rezultat al valoroasei scoli Dongoroz, care, în pofida curentului sovietic al epocii, a reusit sa conserve solutii traditionale ale dreptului penal românesc.

Aceasta operatiune de înlocuire se realizeaza prin abrogarea "vechiului nou Cod penal", adoptat prin Legea nr. 301/2004, o lege care a sucombat mai înainte de a începe sa-si produca efectele, ceea ce, în termeni penali, îi poate atrage calificarea de "tentativa absolut improprie".

Fara a diminua importanta deosebita a normelor substantiale, nu trebuie ignorat faptul ca "minuni" în privinta celeritatii si transparentei în justitie nu se pot astepta de la "noul Cod penal", ci, mai cu seama, de la "noul Cod de procedura penala". De altfel, soarta celor doua coduri se împleteste organic, astfel încât va trebui ca ele sa se aplice de la aceeasi data.

Judecând dupa coordonatele actuale, un asemenea moment nu-l vedem plasat într-un viitor foarte apropiat. Cât priveste viabilitatea reglementarilor, "proba de foc" va fi interpretarea si aplicarea lor.

"Noul Cod de procedura penala" are drept scop esential crearea unui cadru legislativ modern în materie procesual penala, care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.

Dispozitiile proiectului "noului Cod de procedura penala" urmaresc sa raspunda unor cerinte actuale, precum accelerarea duratei procedurilor penale, simplificarea acestora si crearea unei jurisprudente unitare, în acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului; în egala masura, urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare ce decurg din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Premisa majora avuta în vedere la constructia noului cod a fost aceea ca un proces penal echitabil, desfasurat într-un termen rezonabil, nu poate fi asigurat fara asezarea acestuia pe pilonii unor noii principii care, alaturi de cele clasice, sa oblige organele judiciare la înfaptuirea unei justitii penale independente si impartiale, în masura sa instaureze în opinia publica respectul si încrederea în actul de justitie. - Viata lunga "noului Cod penal"! Judecator dr. Dan Lupascu