Alexandre Dumas a scris povestea lalelei negre în 1851 si a pozitionat întreaga actiune a romanului, nu în Franta, ci, de aceasta data, în Olanda secolului al XVII-lea.

Naratiunea se concentreaza în jurul personajului principal Cornelius van Baerle, si a visului acestuia de a obtine, prin încrucisarea si cultivarea unor bulbi selectionati, prima lalea neagra – considerata în Olanda acelor vremuri cea de-a opta minune a lumii.

Stradaniile  personajului sunt întrerupte însa în mod surprinzator, atunci când, acuzat pe nedrept de tradare, acesta este aruncat în temnitele regale pentru tot restul vietii.

Aici, în închisoare, Cornelius van Baerle întâlneste adevarata iubire, pe frumoasa Roza, fiica temnicierului Gryphus, care, pâna la sfârsitul povestii, îl va ajuta pe erou în marea si pretioasa sa descoperire.

Romanul, scris în stil alert si captivant, abunda de romantism, imprevizibil, tensiune si aventura. Personajele negative nu lipsesc, dar binele învinge raul iar povestea se termina într-o explozie de fericire si sarbatoare.

 Regi si regine, printi si cavaleri, fiinte supranaturale si eroi de poveste – iata personajele romanului „Aventurile lui Lyderic“, scris si publicat de Alexandre Dumas în 1841.

Povestea, comparabila prin continut si forta cu „Cântecul Nibelungilor“ îl are ca personaj central pe Lyderic, erou cu sânge albastru, întruchipare a curajului si frumusetii absolute, care înfrunta o lume ostila, dominata de intrigi si lupte pentru putere.

Romanul „Aventurile lui Lyderic“, mai putin cunoscut în România din cauza publicarii lui doar într-o singura editie, s-a bucurat de un real succes în Franta, înca de la prima aparitie.