Kabbala Crestina. O aplicare a doctrinelor kabbalistilor evrei la dogmele Noului Testament
Kabbala denudata, documentul cel mai important al intregii literaturi kabalistice crestine, incepe cu o expunere sistematica a doctrinelor din Zohar, carora Knorr von Rosenroth le adauga pasaje paralele din Noul Testament.
Aceeasi tehnica este folosita si in Kabbala crestina (Adumbratio kabbalae christianae), ultimul tratat din Kabbala denudata, care a fost scris de van Helmont si publicat separat datorita importantei sale deosebite in actiunea de convertire a evreilor la crestinism.
Kabbala a permis ca unii oameni sa accepte ideea ca profetiile kabalistice referitoare la Mesia si-au aflat deplina realizare in Isus Christos; insa Kabbala nu este compatibila cu invataturile Bisericii despre Treime caci, prin doctrina Sephiroturilor, ea da o interpretare diferita vietii divine.
Astfel, spune Ernst Benz, "s-a intamplat frecvent ca plecand de la iudaism kabalistii evrei sa faca un pas spre crestinism; insa ei n-au ajuns niciodata la acceptarea totala a dogmelor crestine.
Invers, gandirea kabalistilor crestini, plecand de la o perspectiva crestina, a evoluat de o asemenea maniera incat i-a dus la un conflict deschis cu doctrina traditionala a Bisericii lor. In felul acesta, grupurile esoterice de evrei si crestini s-au gasit intr-o zona aflata dincolo de granitele propriilor lor religii".
Despre autor: Franciscus Mercurius van Helmont (1614-1699)
Alchimist si scriitor flamand, este fiul lui Jan Baptist van Helmont. In 1640 publica opera de pionierat in chimie a tatalui sau, care leaga originile stiintei de studiul alchimiei.
Inca de la inceputurile carierei sale ca fizician, van Helmont a devenit kabalist asociindu-se cu Henry More, care facea parte din grupul filosofilor platonisti de la Cambridge. Impreuna au adnotat traducerile textelor kabaliste ale lui Christian Knorr von Rosenroth. A colaborat cu acesta la traducerea lucrarii lui Boethius De consolatione Philosophiae. Impreuna cu Rosenroth a realizat cea mai completa colectie de texte ebraice reunite pentru prima oara in Kabbala denudata (vol.I in1677, vol. II in1684). Colectia aceasta include si lucrarea Kabbala crestina (Adumbratio kabbalae christianae) a lui Van Helmont cunoscuta si sub denumirea de Dialoguri intre un kabbalist si un filosof crestin.
In 1667 apare primul sau tratat: Alphabeti veri hebraici brevissima delineation, care dezvolta ideea unui alfabet natural referindu-se la limba vorbita de Adam, pe care Van Helmont o asociaza cu ebraica. A demonstrat ca alfabetul ebraic contine si un ghid de pronuntare asemanator unei notatii muzicale pentru limba si voce.
