Istoria postuma a lui Sade este la fel de paradoxala pe c?t a fost si existenta sa. Patruzeci de ani din viata si i-a petrecut la ?nchisoare, respins si stigmatizat de catre contemporanii sai, neav?nd dreptul sa-si publice nici macar cele mai importante carti, ba chiar vaz?ndu-si distruse anumite manuscrise. Cu toate aceste, se pare ca el a fost primul si cel mai puternic reper al Secolului Luminilor.

Burghezul secol XIX l-a respins. Chateubriand, Lamartine, Baudelaire si Flaubert ?i datoreaza mult, desi au evitat sa-i invoce numele. De-abia ?n secolul XX, se poate spune ca suprarealismul i-a reabilitat numele. Voga lui Sade este ?nsa, pe c?t de mare, pe at?t de contradictorie, chiar si acum, la doua secole de la nastere: Sade este deopotriva un mit al revolutionarilor, al literatilor, al filosofilor, dar si al filmelor pornografice.

Justine sau Nenorocirile virtutii este prima opera a lui Sade care ajunge sa fie citita de contemporanii sai. Este, totodata, opera care ?i va pune pentru totdeauna marchizului pecetea de "infam", cu toate ca, presimtind parca scandalul pe care avea sa-l declanseze, Sade n-o semnase. Resping?nd teza rousseauista a naturii inocente si bune a omului, Sade dezvaluie raul din noi si din viata. Virtuoasa Justine ?si marturiseste "nenorocirile", ram?n?nd o ?ntrupare a virtutii p?na chiar si ?n cele mai scabroase detalii.

Apologie a libertatii, dar si a cruzimii, "sensibilitate pe care numai fiintele rafinate o cunosc", cartea lui Sade uimeste si scandalizeaza.

Recomandari:

"Opera lui Sade nu pare a fi altceva dec?t un strigat disperat catre o virginitate inaccesibila, strigat ?nvesm?ntat si ?nvaluit ?ntr-un cantic de blasfemii." (Pierre Klossowski)

"Da, sunt libertin, o marturisesc. Am g?ndit tot ce se putea g?ndi de soiul acesta, dar n-am facut tot ce am g?ndit si, fara ?ndoiala, nici n-am sa fac. Sunt libertin, dar nu sunt nici nelegiuit, nici ucigas." (SADE)