Roman picaresc, si în acelasi timp parodie a romanului sentimental care ocupa scena literara engleza a începutului de secol XVIII, Joseph Andrews povesteste aventurile unui servitor hotarât sa-si apere „virtutea” în fata avansurilor stapânei sale si sa-si daruiasca iubirea egalei sale în conditie sociala, Fanny.
Subiectul este de fapt un pretext pentru a se realiza o fresca încarcata în culoare si ironie a societatii engleze în faza de ascensiune a unei noi clase, prilej asadar de a semnala modernitatea în rigida societate engleza traditionala.
„Voi continua sa ridiculizez viciul si impostura, atâta timp cât va mai exista cât de cât libertatea presei si a scenei, adica atâta timp cât mai dispunem de vreo libertae oarecare.”
Henry Fielding
„Nu stiu sa existe vreun alt document atât de autentic asupra aceleiasi perioade, o relatare atât de izbutita asupra starii generale a societatii si asupra vietii morale, politice si religioase din timpul domniei lui George al III-lea… Opera aceasta [Joseph Andrews] eu o socot într-adevar drept o desavârsita lucrare.”
W. Hazlitt
„Ce geniu! Câta rigoare! Ce inteligenta sclipitoare si ce spirit de observatie! Ce ura robusta împotriva meschinariei si a ticalosiei! Ce simpatie voita! Câta voiosie!
Ce pofta barbateasca de viata! Câta dragoste de oameni! Câte adevaruri a lasat omul acesta în urma lui! Câte generatii au învatat de la el sa râda cinstit si întelept!”
W. Thackeray
