Frederick Copleston ofera, in acest al doilea volum al impresionantei sale Istorii a filosofiei, o perspectiva cuprinzatoare, erudita si riguroasa asupra evolutiei gandirii europene in perioada medievala, incepand cu Parintii Bisericii si primii filosofi crestini Fericitul Augustin, Pseudo-Dionisie Areopagitul, Boethius si ajungand pana la marii ganditori ai secolului al XIII-lea: Toma de Aquino si Duns Scotus.

"Poate fi vorba de o filosofie crestina a Evului Mediu si daca da, in ce sens? Daca filosofia este un domeniu legitim si autonom al cercetarii si cunoasterii umane (autonoma in sensul ca filosoful isi are propria metoda si propriul obiect), s-ar parea ca aceasta nu este si nu poate fi crestina. Ar fi absurd sa se vorbeasca despre biologie crestina ori despre matematica crestina: biologul sau matematicianul poate fi crestin, dar nu si biologia ori matematica acestuia. La fel poate fi spus si despre filosof ca este crestin, dar nu si despre filosofia sa."

(Frederick Copleston)

Istoria filosofiei este o lucrare monumental?, în 11 volume, inclus? ca titlu de referin?? în orice bibliografie academic? de specialitate. Începând cu filosofia din Grecia ?i Roma antic?, excursul analitic trece prin filosofia medieval?, cea renascentist?, prin ra?ionalism, empirismul englez, filosofia Luminilor, filosofia clasic? german?, utilitarismul ?i filosofia analitic?, pentru a ajunge la filosofia secolului XX.

Cuprinzând deopotriv? curente ?i gânditori din toate epocile ?i spa?iile culturale, aceast? întreprindere masiv? impresioneaz? prin erudi?ie, deschidere, respingere a tabuurilor ?i înainte de toate printr-o admirabil? capacitate de a face inteligibile ?i cele mai abstracte sisteme de gândire.

Frederick Charles Copleston s-a nascut in 1906. A studiat stiintele umaniste la Oxford si s-a alaturat Ordinului iezuit in 1930. In 1939 este numit profesor de istorie a filosofiei la Heythrop College, iar intre 1952 si 1965 e profesor de metafizica in cadrul Universitatii Gregoriene din Roma.

In 1970, cand London University incorporeaza Heythrop College, ajunge sa fie primul director al acesteia, precum si profesor de istorie a filosofiei si decan al Facultatii de teologie de la London University. Se retrage in 1974, cand devine profesor onorific. Se stinge din viata din 1994.