?Primul roman din In cautarea timpului pierdut are o autonomie prin care se reveleaza, in deplinatatea lor, o structura si o viziune originale care au ?revolutionat? proza secolului nostru.

Inclus si articulat puternic in ansamblul In cautarea timpului pierdut - definit de Proust insusi ca fiind analog unei simfonii sau unui edificiu arhitectonic -, Swann nu are nevoie de o ?continuare?.

Bucuria unei cunoasteri totale ii este data cititorului care ajunge la ultimul cuvant al cartii.? - Irina Mavrodin

?Daca se-ntinde, pe atatea zeci de pagini, cu analiza unui gest, a unei amintiri, a unui detaliu, Proust o face pentru a fi cat mai exact

O face cu minutia (sublima) a cuiva care ar incerca sa urmareasca drumul ultimului valatuc de fum prin aer... In cautarea timpului pierdut incearca (si reuseste) sa surprinda conturul acestui fum prin aer.

Nimeni nu a dat atata consistenta nemuritoare unui lucru atat de impalpabil precum memoria.Va voi spune ca merita cu prisosinta sa va ?pierdeti timpul? cu Timpul pierdut.

Viata este prea scurta pentru a nu-l citi pe Proust.?

- Alex. Leo Serban