Romanele In ajun si Fum, desi le desparte in timp un interval de sapte ani, au drept fundal prezentul imediat, anii premer­gatori si urmatori infaptuirii acelui moment crucial care a culminat cu abolirea iobagiei (1861).

Schimbarea vechilor rinduieli si „triumful democratismului asupra aristocratiei”, dupa insasi expresia autorului, orienta­rea Rusiei pe calea progresului potrivit mode­lului occidental constituiau probleme existentiale in jurul carora se desfasurau disputele acerbe dintre intelec­tualii reformatori si raznocinti; ele sint lesne recognoscibile in canavaua acestor romane, ca si a celor care au urmat.

„Turgheniev este cel mai occidental dintre scriitorii rusi. E poate singurul scriitor rus cu adevarat european. Un analist lucid si ascutit, dar in acelasi timp unul din cei mai mari poeti lirici.

El invaluie totul, scene si personagii, intr-o patrunzatoare atmosfera de sentimente, raspindind astfel un puternic suflu de viata si de poezie in paginile romanelor si nuvelelor sale… Foarte putini scriitori au zugravit femeia atit de adevarat si cu atita delicateta ca Turgheniev si au priceput-o ca acest mare observator al nuantelor de sentiment.” (Garabet Ibraileanu)

„Arta literara a lui Turgheniev este mare. Povestirile lui, ca si romanele lui, dovedesc un echilibru si un dozaj desavirsit al efectelor…

Chiar in haina straina a unei traduceri, aceasta arta este perceptibila prin impresia de armonie, de proportie si de fluenta pe care o da naratiunea lui. Din aceasta pricina, opera literara a lui Turgheniev a trecut repede granitele patriei ei, fiind tradusa in principalele limbi europene si, mai ales, repede si total asimilata de publicul european.” (Al. Philippide)

„Turgheniev este cel mai talentat scriitor din toata literatura rusa de azi.” (N.V. Gogol, 1847)