Libraria Bucuresti, numai carti bune
Libraria Bucuresti, numai carti bune
Gaseste puterea sa mergi mai departe

Contul meu

Cosul meu

Relatii Clienti

Cum Cumpar ?
NOUTĂŢI
ÎN LIBRĂRIE
BESTSELLER
TOP 20 VANZĂRI
OFERTE SPECIALE,
COLECŢII ŞI PACHETE
SUPERCĂRŢI
ÎN PREGĂTIRE
Aboneaza-te la newsletter
ANPC
Fluturi, volumul 1 si 2
-15
Fluturi, volumul 1 si 2
Editura: For You
Data aparitiei: 2012
Numar de pagini: 596
Autor(i): Irina Binder
Editura: For You
Colectia: Fluturi, Seria de autor Irina Binder
Disponibilitate: In stoc

Se spune ca, atunci c?nd citesti unele carti, nu poti sau nu stii cum sa vezi si sa treci dincolo de coperti, dincolo de aparente, dincolo de cuvinte.

Unele carti sunt asa, iar altele sunt altfel. Sunt carti care te fac sa patrunzi cu pasi timizi si mici, ?n lumea si ...

Pret: 55,00 lei
Pret: 46,75 lei
buc.
CARTI » Beletristica » Fluturi, volumul 1 si 2

Fluturi, volumul 1 si 2

Se spune ca, atunci c?nd citesti unele carti, nu poti sau nu stii cum sa vezi si sa treci dincolo de coperti, dincolo de aparente, dincolo de cuvinte.

Unele carti sunt asa, iar altele sunt altfel. Sunt carti care te fac sa patrunzi cu pasi timizi si mici, ?n lumea si ?n sufletul celui care le-a scris. Iar cartea Fluturi este o invitatie ?n universul unui suflet. Povestea ?ncepe oarecum timid, ca sa continue cu pasi grabiti si sa sf?rseasca printr-o avalansa, aparent haotica, a tot ceea ce ?nseamna si poate aduce iubirea ?n viata unui om: fluturii iubirii, fericire fara margini, lacrimi si amaraciune, dezamagire si resemnare.

Citind cartea, descoperi magia fluturilor, care ?ntr-o singura zi se nasc, iubesc si mor. Ei asista la propria lor nastere si ?si traiesc viata, ca sa asiste chiar si la propria moarte. Au parte de iubiri stinghere care ofilesc si viseaza pe flori straine, deseori nesarutate, fac?ndu-le sa vibreze a goluri nepl?nse, a doruri ne?nvinse.

Fluturii iubirii ating pe oricine gasesc frumos. Ei surprind ?ntreaga esenta a lumii, ?n dorul dintre doua batai de aripi. Se bucura alung?nd si respir?nd doruri nebune, soptind la fiecare deschidere de aripi, iubire.

Iubirea face ca, ?n timp, mastile oamenilor sa cada, pentru ca prea putini sunt cei care, odata dezveliti de masti, mai pot privi printre si spre iluziile vinovate pe care le-au creat sau pastrat si sa topeasca lacrimi, prin sarutari fierbinti, cu care sa alunge toate umbrele vietii.

Citind cartea Fluturi, te bucuri de un univers plin de emotii si te regasesti ?n fiecare zbucium. Iar la finalul povestii, te bucuri ca Fluturi nu este doar o poveste, regasind parti din sufletul tau ascunse acolo, ?ntre pagini.

La sf?rsit, te bucuri, z?mbesti si multumesti pentru tot: ca ai cunoscut si trait iubirea cu toti fluturii si cu toate lacrimile ei, ca ai avut parte de prietenii adevarate si sincere, ca ai crescut printre cei mai minunati si delicati oameni, ca te-ai pierdut ca sa te regasesti, pentru ca toate au un rost si pentru ca nimic nu este ?nt?mplator...

Cititorilor mei, cu multa dragoste!

Irina Binder

Fluturi (un fragment):

..."Am pl?ns, p?na c?nd am obosit. Matei dormea ad?nc, fara sa aiba habar ce trauma traia iubita lui. Imi era imposibil sa adorm, de aceea am cobor?t pe terasa cabanei, sper?nd ca voi putea sta singura sa pl?ng, fara ca sa ma vada nimeni.

Eram sigura ca toata lumea dormea, asa ca speram la o oaza de liniste. Nu am aprins lumina, ca sa nu se vada din camere si, pe b?jb?ite, m-am asezat pe un fotoliu comod din ratan, aflat pe terasa.

Era at?t de ?ntuneric afara, ?nc?t nu vedeam nimic altceva dec?t stelele si cifrele din fosfor, ale ceasului meu.

Imi aminteam ca, ?n copilarie, mai stateam noaptea, c?nd nu puteam sa dorm, pe terasa casei mele, ?ntr-un scaun balansoar si c?ntam ?ncet, privind cerul.

Dintr-o data, am simtit ca nu eram singura pe terasa si, desi ma obisnuisem cu ?ntunericul nu vedeam nimic. ?n st?nga, l?nga fotoliul meu, era o canapea, pe care Robert statea ?ntins. Desi nu-l vedeam, mi-am dat seama ca era el, pentru ca l-am simtit si i-am simtit parfumul. Am stat cuminte, fara sa spun nimic, iar Robert statea si el nemiscat si tacut.

La un moment dat, am auzit ca se misca pe canapea si, dupa c?teva clipe, i-am simtit m?na pe m?na mea, pe care o tineam pe marginea fotoliului. Robert a ?nceput sa ma m?ng?ie pe m?na si eu am ?nceput, involuntar, sa-i raspund la m?ng?ieri. Ne-am jucat asa c?teva minute, m?ng?indu-ne usor pe m?ini, ?nsa acei fiori ?mi ajungeau p?na ?n inima.

La un moment dat, mi-a luat palma si a ?nceput sa-mi deseneze cu degetul ceva si, dupa vreo doua ?ncercari, am ?nteles ca el contura o inima, ?ntr-adevar, inima lui era ?n palma mea, iar eu abia acum realizam ce responsabilitate enorma aveam.

Stiam ca trebuia sa plec de acolo, de aceea m-am ridicat si mi-am tras m?na din m?na lui. Am facut c?tiva pasi spre usa cabanei, dar Robert a venit ?n urma mea si m-a prins de umeri. ?mi auzeam inima bat?nd si ?mi era foarte frica. M-a ?ntors cu fata spre el, iar eu m-am rezemat de tocul usii.

Nu ?l vedeam, ci zaream doar conturul lui, ?n ?ntuneric. Ma bucuram ca el nu ?mi putea vedea expresia fetei, care, cu siguranta m-ar fi tradat foarte mult.

A ?nceput sa ma m?ng?ie pe m?na pe care mi-o tinea, iar cu cealalta m?na a ?nceput sa ma m?ng?ie pe fata si pe buze. Probabil ca nici nu respiram si aveam impresia ca eram tintuita ?n locul acela. Imi era ciuda pe slabiciunile mele, dar si el era ?n aceeasi situatie, pentru ca tremura vizibil. M-a pupat pe frunte si, c?nd am ?ntors obrazul si l-am atins de obraz, am simtit ca avea fata uda.

Atunci am ?nteles ca statuse singur acolo ?n bezna, ca sa pl?nga, ?nca de c?nd plecasem eu ?n camera.

As fi vrut sa plec, sa ma misc, dar nu puteam. Aveam impresia ca trupul meu nu-mi mai apartinea si p?na si mintea ?mi era tulburata.

Robert m-a pupat din nou pe frunte, apoi pe obraz, cobor?nd catre buze, abia ating?ndu-ma. Nu ma mai puteam minti ca nu voiam mai mult, ca nu voiam sa ma sarute - nu aveam cum sa ma mint ?n momentul acela, iar el cu siguranta simtea asta. Am ?nceput sa ne jucam cu buzele, ating?ndu-le usor, constienti ca nu aveam voie sa ne sarutam.

Eram doar doua umbre - si, chiar daca ne iubeam, umbrele sunt doar umbre...

Imi doream enorm sa-l ?mbratisez, dar stiam ca nu trebuia sa fac asta. Mi-am adunat g?ndurile si puterile si am reusit sa ma ?ntorc cu spatele la el si sa fac doi pasi catre intrare, constienta ca trebuia sa fug de acolo. Dar, ?ntr-o fractiune de secunda, Robert m-a prins cu putere de m?na si m-a ?ntors brusc spre el. Imediat mi-a prins fata ?ntre palme si m-a sarutat.

L-am ?mbratisat si i-am raspuns la acel sarut, la care cu siguranta am visat am?ndoi, prea multa vreme. Pl?ngeam am?ndoi si ne sarutam str?ng?ndu-ne ?n brate, iar eu ma detasasem total de ratiunea mea. Sarutarile noastre erau diferite de sarutarile lumesti, pentru ca nu aveau nicio legatura cu atractia fizica, ci exprimau dragostea, ?n cel mai pur si...

Ce parere ai despre cartea "Fluturi, volumul 1 si 2" ?

Cine a cumparat Fluturi, volumul 1 si 2, a mai cumparat si:
Legea umanitatii
Jakob Vedelsby
Spania
Jan Morris
Jocul Ripper
Isabel Allende
Un caz foarte straniu. Doctorul Jekyll si domnul Hyde
Robert Louis Stevenson
Abonare newsletter
Relatii clienti
termeni si conditii
Cartea Saptamanii
| Despre noi | Carti Online | Reguli confidentialitate | Sitemap |
© LIBRARIA BUCURESTI ONLINE