America dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Privit de departe, acesta este Tarâmul Fagaduintei, al tolerantei. Familia Schwart însa, refugiata din Germania nazista, descopera cu totul altceva. O lume în care clocoteste ura fata de orice este strain.
Singura slujba pe care capul familiei, fost profesor de liceu, reuseste sa o obtina este aceea de gropar si îngrijitor de cimitir. Macinat de frustrari si cu un psihic tot mai afectat, Jacob Schwart îsi împinge irecuperabil familia în ruina. Cei doi fii fug de acasa, iar mezina, Rebecca, se înstraineaza tot mai tare.
Totul culminând cu o tragedie care o azvârle mult prea devreme pe fiica groparului în torentul zbuciumat al vietii.
Astfel începe un naucitor pelerinaj prin America, o odisee a alegerilor gresite si a nevoii dârze de-a le îndrepta printr-o reinventare izbavitoare de sine.
„Tu te-ai nascut aici, tie nu-ti vor face nimic“ sunt cuvintele profetice ale groparului rostite cu o secunda înaintea clipei ce avea sa marcheze destinul fiicei sale. Profetie care, asemenea profetiilor biblice, nu doar ca se va dovedi adevarata, ci îsi va si dezvalui multiplele întelesuri.
Mircea Pricajan
„Fiica groparului reprezinta apogeul lui Carol Oates: hipnotica, intensa si unica în viziunea si forta ei.“
Scott Turow
„Un roman remarcabil, venind de la o scriitoare care ne-a dat enorm. Dar acum, cu Fiica groparului, ne ofera capodopera ei, o marturie captivanta despre puterea de recuperare a spiritului omenesc.“
Michael Connelly
Reputatia prodigioasei autoare nord-americane Joyce Carol Oates se bazeaza pe un talent urmarit, de-a lungul carierei, cu o îndaratnicie ajunsa proverbiala.
Bibliografia ei numara, de la debutul care se produce în anul 1964 cu romanul The Shudderig Fall, peste cincizeci de titluri de romane si numeroase alte volume de proza scurta, teatru si eseuri.
Premiile si nominalizarile pe care le primeste, precum si statutul de bestseller pe care îl ating multe din volumele autoarei îi confera o notorietate aparte în peisajul literaturii americane, nu de putine ori numele ei fiind asociat neoficial cu o nominalizare la Premiul Nobel. Pentru them primeste National Book Award în 1970, iar în 1996 primeste PEN/Malamud Award pentru excelenta în arta prozei scurte; Blondes (în curs de aparitie la Curtea Veche Publishing) primeste, în 2000 si 2001, nominalizari pentru Pulitzer Prize si pentru National Book Awards, iar Fiica groparului este nominalizata pentru National Book Critics Circle Award for Fiction în 2007.
Prestigiul ei este întarit si de o lunga cariera universitara (din 1978 preda literatura si Creative Writing la Princeton). Un amanunt anecdotic: la Princeton îi încurajeaza primele tentative scriitoricesti lui Jonathan Safran Foer.
