"Drumul la zid - Una dintre capodoperele lui Nicolae Breban
„Un producator neobosit de surprize, în spatiul nostru literar, este Nicolae Breban…” (Gabriel Dimisianu, „România literara”, nr. 42, 2009)
„Nicolae Breban este stapânit de – si ajunge sa stapâneasca el însusi – vointa de putere creatoare. Creatia este, dupa Fr. Nietzsche, adevarata vointa de putere.
„Cât pot crea – atât exist”, iata relatia definitorie si poate chiar sensul vietii, raliata adânc unei ontologii a artei literare.
Scriitorul se teme cel mai mult de insuficienta vointei. Întotdeauna a fost îngrozit de un succes de mâna a doua.
Un succes a fost faptul ca în Franta i-au fost publicate „romane dificile”, într-un context literar si istoric defavorabil. (…)
Breban traieste cu luciditate abisala un „vis estetic”. Urmeaza, asadar, si nu contrazice autonomia esteticului. Omul si cultura sunt artificioase, nu naturale.
El crede ca, în esenta, literatura nu s-a schimbat niciodata de la Homer încoace.” (Marian Victor Buciu)
„Un romancier pentru o generatie a literaturii. Nici un prozator român nu a trait, dupa 1960, o evolutie atât de rapida.
Succesul fulgerator al lui Nicolae Breban nu poate si nici nu trebuie sa fie judecat independent de momentul 1965 al literaturii tinere. O generatie de povestitori si de poeti avea nevoie de un adevarat romancier pentru a-si consacra, asa cum se cuvine, stralucirea.
Nu de un romancier facut prin aglomerarea povestirilor, stralucitor pe fiecare pagina, spectaculos prin fiecare personaj al sau; generatia reclama nu un autor care stie sa povesteasca, ci un scriitor înzestrat cu vocatie de romancier: de adevarat constructor.”
(Cornel Ungureanu)"
