Din cuvintele Arhimandritului Cleopa Ilie. O sintezã a gandirii parintelui Cleopa în 1670 de capete. Indrumari duhovnicesti pentru vremelnicie si vesnicie

Tot omul din lume este aproapele nostru. Cum face o mama buna, care isi pune sufletul pentru copii, asa trebuie sa iubim si noi pe toti deopotriva si sa ne punem sufletul pentru ei. Sa fim exact ca o mama buna cu toti, si cu cei buni si cu cei rai; sa-i iubim pe toti ca pe noi insine…

Cu adevarat mare dar si virtute este a se cunoaste omul pe sine si neputintele sale, precum mare primejdie este a nu-si cunoaste omul lipsurile si neputintele sale…cum spunea sf. Isaac Sirul: „Fericit este omul care isi cunoaste neputinta sa, deoarece aceasta se face lui temelie, radacina si incepatura la toata bunatatea.

Avem în fatã o carte, cu îndrumãri duhovnicesti, pentru vremea de acum si pentru vesnicie. Cartea aceasta îl are ca autor si ca îndrumãtor, pe Pãrintele Arhimandrit Cleopa Ilie, din Mãnãstirea Sihãstria – Neamt.

Dupã continut, deci, cartea este a Pãrintelui Cleopa. Dar materialul prezentat în carte, este organizat de Ioan Gînscã, licentiat în teologie si, acum, director al Editurii Teognost, din Cluj.

Astfel, cartea de fatã are doi autori: unul ca autor de text – si acesta este Pãrintele Cleopa –, iar altul, ca organizator al materialului, pe teme si dupã alfabet – acesta fiind Ioan Ganscã – cunoscut deja ca organizator de text, pe teme si pe alfabet si ca sintezã de gîndire, prin cele douã cãrti, care-i premerg cãrtii de fatã, adicã Veniti de luati bucurie – o sintezã a gîndirii Arhimandritului Teofil Pãrãian, din Mãnãstirea Brîncoveanu, de la Sîmbãta de Sus, precum si cartea intitulatã: Pãrintele Arsenie Boca, mare îndrumãtor de suflete din secolul XX.

Îndrumãrile duhovnicesti, pe care le cuprinde cartea de fatã, au fost publicate în diferite cãrti, semnate de Pãrintele Cleopa si tipãrite în timpul vietii lui, asa cã aceastã carte este „o carte din cãrti”.

Dar ea mai este alcãtuitã si din cuvinte rostite de Pãrintele Cleopa si înregistrate pe casete. Privitã în felul acesta, cartea este si „o carte de pe casete”. Important este cã textul cãrtii, pe care o avem în fatã, îi apartine Pãrintelui Cleopa, fãcînd din carte un fel de „Pãrintele Cleopa în mijlocul nostru”.

Afirmatiile, concluziile, luãrile de atitudine, cîte se vãdesc în cartea de fatã, toate ni-l aduc pe Pãrintele Cleopa aproape, ni-l pun în atentie, ni-l fac accesibil si lucrãtor în viata noastrã, atît pentru vremea de acum, pentru vremea vietii de fatã, cît si pentru veacul ce va sã fie, pentru care ne pregãtim în viata prezentã.

Initiativa pentru cartea aceasta, asa cum se prezintã ea acum, a avut-o directorul Editurii Teognost, care a cãutat, a adunat si organizat materialul, pe teme si dupã alfabet, în dorinta de a pune la îndemîna cititorilor ziceri, gînduri, principii si idei cãlãuzitoare, pentru o viatã duhovniceascã autenticã, asa cum a înteles-o si a prezentat-o Pãrintele Cleopa, în diferite cãrti, precum si în cuvîntãri sau convorbiri care au fost înregistrate pe casete, de unde au fost luate si încredintate scrisului, spre folosul celor multi.

Avantajul cãrtii cu aceastã sintezã a gîndirii Pãrintelui Cleopa este cã ne dã posibilitatea sã cunoastem stilul de gîndire si chipul de îndrumare al celui ce a fost, vreme de cîteva zeci de ani, cãlãuzitorul sufletelor cãtre cer, atît prin lucrarea de duhovnic, cît si prin cea de îndrumãtor, în general.

Cei care citesc cartea aceasta, nu mai trebuie sã scormoneascã în trecut si sã caute în scrieri multe si de multe feluri, ca sã-si însusascã luminile de gînd ale Pãrintelui Cleopa, cãci le au în paginile acestei cãrti.

Lucrarea aceasta de scormonitor, în cãrti, reviste si casete a fãcut-o Ioan Gînscã, pentru el si pentru toti cititorii cãrtii de fatã.

Ca sã ne fie de folos, cartea nu trebuie sã fie cititã ca o lecturã, ci ca un studiu, deci cu dorinta sincerã de a învãta, ceea ce a învãtat, la vremea sa, Pãrintele Cleopa, si ceea ce ne învatã si acum, dupã ce a trecut la cele vesnice, prin ceea ce a lãsat în urmã, în aceastã lume, în vederea folosului duhovnicesc.

Orice iubitor de învãtãturã si de îndreptare spiritualã, plecîndu-se asupra cuvintelor de învãtãturã din cartea aceasta, se întîlneste cu Pãrintele Cleopa, cel de odinioarã, ascuns în gînduri si în rîndurile cãrtii de fatã, de unde apare în constiinta noastrã, ca sã ne spunã ce sã facem si ce sã nu facem, ca sã ducem o viatã religioasã adevãratã, asa cum o vrea Dumnezeu si Biserica Lui cea Sfîntã.

Pãrintele Cleopa, în timpul vietii sale, i-a uimit pe toti cei ce l-au cunoscut, prin volumul de cunostinte duhovnicesti, pe care-l revãrasa ca dintr-un izvor îmbelsugat.

Tot asa sunt si scrierile lui, precum si scrierile si învãtãturile care au rãmas de la el. Toate ne uimesc, prin precizie, prin argumentare, prin referirile pe care le face Pãrintele, care este acelasi si cînd vorbeste, precum si cînd scrie.

Acelasi Pãrinte Cleopa a vorbit si a scris si prin cuvîntul vorbit sau scris, s-a desfãsurat pe sine, cu bogãtia lui lãuntricã, în scopul de a-L aduce pe Dumnezeu între oameni si de a-i duce pe oameni la Dumnezeu.

Fiecare temã din cuprinsul acestei cãrti e bine sã fie consideratã ca o întîlnire cu Pãrintele Cleopa. Ea trebuie studiatã cu amãnuntime si cu profunzime si retinutã pentru viata practicã.

Temele din carte, prin continutul lor, nu se conditioneazã unele pe altele; chiar de aceea au putut fi prezentate dupã alfabet. Astfel stînd lucrurile, cartea poate fi cititã de oriunde, dupã interesul cititorului. Citesti din ea tema care te intereseazã în primul rînd.

Vrei sã stii ce învatã Pãrintele Cleopa despre rai, citesti la titlul „Raiul”. Te intereseazã ce spune Pãrintele Cleopa despre duhovnic, citesti la „Duhovnicul”. Si asa pornesti cu ce te intereseazã în primul rînd si cu vremea citesti toatã cartea, cu bogãtia ei de argumentare scripturisticã si patristicã, pe care o întîlnesti la orice temã.

Important este însã ca „cel ce are minte, sã ia aminte!”. Iar aceasta, nu numai ca sã retinã întelepciunea cuprinsã în carte, ci mai cu seamã ca de la cuvînt sã ajungã la faptã si de la faptã, la realizarea de sine, ca sã fie omul „tot mai om” si „omul mai om” sã fie „mai ca Hristos”.

Avînd aceastã carte cu învãtãturi duhovnicesti ale Pãrintelui Cleopa, în forma ei de „dictionar de cunostinte religioase”, multumirea noastrã se îndreaptã, acum si totdeauna, spre toti lucrãtorii de la Editura Teognost, care ne-au dat cartea cu „îndrumãri duhovnicesti, pentru vremelnicie si pentru vesnicie” si cu ea odatã, ne-au dat si pe Pãrintele Cleopa, ca sã ne învete cum trebuie sã trãim, ca sã fim fericiti si în viata de acum, ca si în vesnicie.

Suntem bucurosi de cartea aceasta de sintezã, care porneste la propovãduire, împreunã cu celelalte lucrãri ale Pãrintelui Cleopa si poate mai mult ca multe din celelalte, serveste împlinirea binelui, spre mãrirea lui Dumnezeu si spre folosul celor credinciosi.

CUPRINS:

Cuvant inainte

• ACEDIA
• AGHIASMA MARE
• ANAFORA
• ANATEMA
• ANUL NOU
• APOCALIPSA
• APROAPELE
• ASCULTAREA
• ASTRONOMIA
• ATITUDINEA
• AVORTUL
• BANII
• BETIA
• BISERICA, MERSUL LA BISERICÃ
• BLÎNDETEA
• BLESTEMELE, FARMECELE SI VRÃJILE
• BOALA, BOLNAVII
• BOTEZUL
• BUCURIILE DUHOVNICESTI
• BUNA-VESTIRE
• CÃDEREA LUI ADAM
• CÃLUGÃRIA, CÃLUGÃRII
• CÃSÃTORIA, CÃSÃTORIILE MIXTE, VIATA CONJUGALÃ, CONCUBINAJUL
• CANOANELE, CANONISIREA, PRAVILA
• CEI REPAUSATI
• CELE SAPTE LAUDE
• CHEMÃRILE LUI DUMNEZEU
• CIMITIRUL
• CLEVETIREA
• COMODITATEA
• CONSTIINTA
• CONDUCÃTORII
• COPIII
• CREATIA LUI DUMNEZEU
• CREDINTA
• CRUCEA
• CUNOSTINTA DE SINE
• CUNOASTEREA
• CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU
• DARURILE
• DEFÃIMAREA DE SINE
• DESÃVÎRSIREA
• DESCOPERIRILE DE LA DUMNEZEU
• DESFRÎNAREA, CURVIA
• DEZNÃDEJDEA
• DIACONITELE
• DISTRACTIILE
• DIVORTUL
• DOCTORII
• DRACII
• DREAPTA SOCOTEALÃ
• DUSMANII, VRÃJMASII
• DUHOVNICUL
• DUMNEZEU
• ECUMENISMUL
• EGOISMUL
• ERETICII, SECTARII
• FÃTÃRNICIA
• FAMILIA, PÃRINTII
• FAPTELE, FAPTELE BUNE
• FECIORIA
• FEMEIA
• FRICA DE DUMNEZEU
• FUGA ÎN EGIPT
• FUMATUL
• FURTUL
• GRÃIREA ÎN DESERT
• HARUL LUI DUMNEZEU, HARUL MÎNTUIRII
• IADUL
• IERTAREA
• IMAGINATIA
• INIMA
• ISPITELE
• IUBIREA
• IUBIREA DE ARGINT
• IUBIREA DE SINE
• ÎNTELEPCIUNEA
• ÎNDOIALA
• ÎNFRÎNAREA
• ÎNGERUL PÃZITOR
• ÎNSINGURAREA
• JERTFA CRESTINILOR
• JUDECÃTILE LUI DUMNEZEU, PRONIA LUI DUMNEZEU
• JUDECATA DE APOI
• JURÃMÎNTUL
• LENESII
• LEPÃDAREA DE LUME
• LUCRATUL DUMINICA
• LUMEA
• LUXUL
• MÎNCÃRURILE NECURATE
• MÎNCARE DE CARNE
• MÎNDRIA
• MÎNIA
• MÎNTUIREA
• MAICA DOMNULUI
• MAMA
• METANIILE
• MILENARISTII
• MILOSTENIA
• MINTEA
• MINUNILE
• MINUTUL CEL DIN URMÃ AL VIETII
• MIRENII
• MISIONARII, MISIONARISMUL
• MOARTEA
• MOLITFELE SFÎNTULUI VASILE CEL MARE
• MUNCA
• NÃDEJDEA
• NASII
• NEBUNUL PENTRU HRISTOS
• NECREDINTA
• NECROMANTIA (comunicarea cu mortii)
• NECUNUNATII
• NEPUTINTA
• NESIMTIREA
• NOROCUL
• NUNTA
• OASTEA DOMNULUI
• OCARA
• OMUL
• ONOMASTICA
• OSPITALITATEA
• PÃCATELE
• PÃCATELE ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÎNT, HULELE
• PÃRTICELELE DIN ALTAR
• PACEA
• PATIMILE
• PAZA MINTII
• PECETEA LUI ANTIHRIST, CIFRELE 666
• PELERINII, PELERINAJELE
• PLÎNSUL, LACRIMILE
• PODOABELE
• POMELNICELE, POMENIRILE
• PORTUL INDECENT
• POSTUL, NEVOINTA
• PREDESTINATIA
• PREDICA
• PREOTIA, PREOTII
• PREZICERILE, DESCHIDEREA PRAVILEI
• PRICINILE
• PRIMEJDIA
• PROGRESUL, TEHNICA, STIINTA
• PROOROCII MINCINOSI
• PSALTIREA
• PURGATORIUL
• PUSTIA
• PUSTNICUL
• PUTEREA DISCIPLINARÃ
• RÃBDAREA
• RÃPIREA MINTII
• RAIUL
• REÎNCARNAREA
• RECUNOSTINTA
• ROMÂNII
• RUGÃCIUNEA
• RUGÃCIUNEA NEÎNCETATÃ
• RUGÃCIUNEA INIMII
• RUGÃCIUNEA MINTII
• RUGÃCIUNILE PENTRU MORTI
• SÃRÃCIA DE BUNÃVOIE
• SÃRACII CU DUHUL
• SÃRBÃTORILE
• LEGEA VECHE, SABATUL
• SEMNUL CRUCII
• SFÎNTA ÎMPÃRTÃSANIE
• SFÎNTA LITURGHIE
• SFÎNTA SCRIPTURÃ
• SFÎNTA TRADITIE
• SFÎNTUL IOAN BOTEZÃTORUL
• SFÎRSITUL LUMII
• SFATUL
• SFINTII
• SFINTELE ICOANE
• SFINTELE MOASTE
• SFINTELE SLUJBE
• SIMBOLURI SI RITURI
• SINUCIDEREA
• SLAVA DESARTÃ
• SMERENIA
• SPIRITISMUL
• SPOVEDANIA, DEASA SPOVEDANIE
• STATORNICIA
• STATUL
• STILUL VECHI SI NOU, ÎNDREPTAREA CALENDARULUI
• STRÃVEDEREA
• SUFERINTA
• SUFLETUL
• SUFLETUL CUVÎNTULUI
• SUFLETUL DUPÃ MOARTE
• TÃCEREA
• TÃIEREA ÎMPREJUR
• TELEVIZORUL
• TEOSOFISMUL
• TINERETEA
• TREZVIA
• TRUPUL
• TRUPURILE DREPTILOR
• UITAREA
• UNIREA BISERICILOR
• URA
• URCUSUL DUHOVNICESC
• VÃMILE VÃZDUHULUI
• VIATA
• VIATA DE OBSTE
• VISELE SI VEDENIILE
• VORBIREA ÎN LIMBI
• VOTURILE CÃLUGÃRIEI
• VREMURILE GRELE
• ZODIILE