Premiul pentru Proza al Uniunii Scriitorilor.
„O dimineata «pierduta», dar un veac cistigat, se poate spune in legatura cu romanul Gabrielei Adamesteanu si cu titlul lui. El transmite nu numai un puternic sentiment al istoriei, ci si un puternic, extraordinar sentiment al vietii si, mai ales, al trecerii ei... Personajele se afla cind intr-un plan temporal, cind in altul. Ii vedem tineri si batrini, copii, adolescenti, adulti. Mortii invie si incep sa traiasca in fata ochilor nostri o intensa viata, iar despre cei vii aflam ca de fapt au murit.
Totul pare firesc in imposibilul spectacol in care ireversibilul devine reversibil, iar ceea ce nu s?a intimplat inca e stiut ca un fapt consumat. De aici emotia neobisnuita, valul de melancolie provocate de lectura cartii Gabrielei Adamesteanu in care percepem nu numai viata, ci si cum trece viata.” (Valeriu Cristea)
„Dimineata pierduta este un simbol dureros al unei Romanii sacrificate timp de un secol pe altarul a doua razboaie si al comunismului. Desi aceste spectre sinistre o obsedeaza pe autoare, ea declanseaza sarabanda unei scriituri pitoresti, indracita, in stilul oral al lui Celine, reinventind vorbirea populara si lirismul strazii intr-o tara unde limba de lemn era cosciugul imaginatiei.
Vica Delca este un om liber pentru ca trancaneste ca personajul lui Celine, Bardamu.” (Andre Clavel, Lire)
