Cartea Copilul marii este o autobiografie fictionalizata a autorului, o poveste de viata, care ca orice alta poveste, merita povestita.

Lectura ne poarta prin drama parasirii locului copilariei si la gasirea ulterioara a unei noi perspective asupra vietii.

Ajungem la adolescenta si implicit la prima iubire si trecem prin transformari majore odata cu fiecare constientizare a personajului principal.

"Eliberat de convingerea ca obiectele din realitatea aparenta sunt reale, ma simt mereu complet, vazând lumea ca pe un vis frumos aparut în lumina minunata a constiintei, adica a mea.

Pentru mine dorintele nu mai provoaca teama ca nu voi obtine ceea ce doresc.

Eu am întotdeauna totul, pentru ca plenitudinea este chiar natura mea. Fiind permanent identificat cu constiinta, asumându-mi identitatea reala, nu mai actionez având sentimentul ca sunt un faptuitor.

Accept orice rezultat ar aparea în urma aparentei actiuni, pentru ca stiu ca nu am nimic de câstigat sau de pierdut."

Aventura descoperirii de sine ne cuprinde si pe noi si ne îmbogatim launtric cu fiecare metoda practica descrisa în carte, iar în final, perspectiva noastra se transforma radical prin prisma tuturor acestor învataturi specifice sistemului non-dualist advaita vedanta.