Libraria Bucuresti, numai carti bune
Libraria Bucuresti, numai carti bune
Timothy Ferris

Contul meu

Cosul meu

Relatii Clienti

Cum Cumpar ?
NOUTATI
IN LIBRARIE
TOP
VANZARI
OFERTE SPECIALE,
COLECTII, PACHETE
O CALATORIE SPRE
CENTRUL FIINTEI UMANE
Aboneaza-te la newsletter
ANPC
Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului
Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului
Editura: Cetatea de Scaun
Data aparitiei: 2012
Numar de pagini: -
Autor(i): Alexandru Popescu
Editura: Cetatea de Scaun
Colectia:

Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului

 Pornind de la ideea ca „spionajul este una din cele mai vechi si mai bine documentate arte politice si militare”, Enciclopedia spionajului, informatiilor si securitatii (2004) considera ca aceasta ocupatie a aparut odata cu marile civilizatii ale Antichitatii, în urma cu 6.000 ...

Apare in curand
CARTI » Librarie online » Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului

Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului

Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului

 Pornind de la ideea ca „spionajul este una din cele mai vechi si mai bine documentate arte politice si militare”, Enciclopedia spionajului, informatiilor si securitatii (2004) considera ca aceasta ocupatie a aparut odata cu marile civilizatii ale Antichitatii, în urma cu 6.000 de ani, în Mesopotamia, având ca principale functii asigurarea securitatii formatiunilor politice si conservarea regulilor, a legislatiilor lor.

O alta lucrare de sinteza, Enciclopedia spionajului (1998) considera ca spionajul se reclama ca una dintre cele mai vechi meserii din lume.

În ceea ce ne priveste, consideram ca, daca argumentele mentionate îsi pastreaza valabilitatea, izvoarele istorice de care dispunem sugereaza ca mai probabila manifestarea primelor forme ale activitatilor de spionaj, informatii în mileniu III î. Hr., în Mesopotamia, unde se dezvolta centre urbane cu o organizare politica tot mai complexa, ceea ce determina aparitia unor institutii consacrate asigurarii securitatii politice si pastrarii legilor, facând necesara desfasurarea unor activitati de informatii si spionaj.

Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca începuturile unor asemenea actiuni sunt legate de aceasta zona, care a ramas, timp de patru milenii, unul din cele mai importante centre de civilizatie ale Asiei si lumii. Masopotamia antica adaposteste succesiv civilizatiile sumeriana, akadiana, asiriana, babiloniana si caldeiana. Procesul de centralizare în jurul oraselor-state si, mai târziu, al imperiilor care s-au constituit aici, începând din mileniul III î.Hr. s-a facut mai ales prin desfasurarea unor actiuni armate, dar si a unora de „razboi secret”, concretizate în actiuni de spionaj, diversiune, sabotaj si asasinate.

Asemenea activitati erau necesare si în contextul luptelor dintre diferite orase-state (Kish, Uruk, Ur). Tot în aceasta perioada, apar primele amenajari secrete si cai de refugiu în timpul conflictelor armate.

De altfel, mileniul III î. Hr. a prilejuit, în zona Mesopotamiei, si alte „premiere” de natura politica si culturala: prima atestare a scrierii cuneiforme, domnia lui Gilgamesh în Uruk si aparitia poemului epic care îi poarta numele, un important izvor pentru cunoasterea activitatilor politice si militare ale vremii, între care cele de spionaj îsi aveau locul lor, întemeierea de catre Sargon I cel Mare a Imperiului Akkadian (aprox. 2371 î.Hr.), ceea ce duce la unificarea întregul Sumer, punând bazele unui imperiu de la Golful Persic la Marea Mediterana care domina aproape doua secole Orientul Mijlociu.

Desigur, asemenea operatiuni militare complexe, ca si organizarea si pastrarea teritoriilor cucerite nu puteau fi realizate fara desfasurarea de activitati de spionaj, subversiune.

În perioadele care au urmat, asemenea procese au avut loc si în alte zone ale Asiei (China, Japonia, India, Palestina), Africii (Egipt), Americii (Regatul aztec) si Europei (Grecia si Roma).

Astfel, în mileniul III î.Hr., în Egipt, este întemeiat „Vechiul regat”, de fapt, prima forma politica bine structurata, a carei functionare presupunea de asemenea desfasurarea de activitati de spionaj.

Spre sfârsitul acestei perioade,în China, este instauratadinastia Xia, numarând  nu mai putin de 17 împarati care vor avea un rol crucial în dezvoltarea statului, cu toate functiunile sale.

În Europa, constituirea de orase-state si mai apoi state centralizate se va desfasura mai târziu, dar, în ceea ce priveste Grecia, întemeierea civilizatiei Minoice (mileniu II î.Hr.), a celei Miceniene, dar, mai ales Razboiul Troian (data traditionala

1250î.Hr.), vor prilejui unele din cele dintâi operatiuni de spionaj, diversiune mentionate în izvoare istorice.

Întemeiata ulterior (753 î.Hr.), Roma va intra destul de târziu în „lumea spionajului”, dar curând va deveni una din Marile Puteri ale sale. /3/.

Nu este de trecut cu vederea ca si alte activitati din sfera informativa, a spionajului, cum sunt cele de „manipulare” (politica) sunt considerate a avea aceeasi vechime /4/

În ceea ce priveste prioritatea, exista opinia dupa care spionajul este „cea de a doua profesiune ca vechime dupa prostitutie”, amintindu-se ca aceasta este mentionata înca în Biblie./5/. Dar, în acelasi timp, este de amintit ca si spionajul este mentionat, cum vom vedea, în „Cartea Cartilor”, astfel încât o asemenea ierarhizare temporala are mai mult o semnificatie contextuala, caci exista multe alte ocupatii, profesiuni care pot „concura” la acest „titlu” (taran, soldat, dar si mestesugar, negustor, iar dintre cele intelectuale – om al legii, medic…).

…de razboi secret

“Razboiul secret”, “razboiul din umbra” al agentilor, informatorilor si spionilor este o confruntare permanenta. Chiar când “razboiul fierbinte”, din transee înceteaza, chiar când “RR”, al ideologiilor si sistemelor politice opozante se stinge, cum s­a întâmplat, sa speram, dupa evenimentele din 1989, serviciile de informatii îsi continua activitatea, doar obiectivele si interesele adaptându-se la noile contexte.

Exista lucrari care asimileaza „razboiul secret” cu spionajul, fixând chiar perioada în care acesta s-a impus considerata a fi a aceea în care s-au structurat serviciile de informatii /6/

De fapt, aria „razboiului secret” este mai larga, ea integrându-se în categoria pe care specialistii au denumit-o a „razboiului neconventional”, în opozitie cu cel „conventional” care consta în confruntarile armate deschise, de pe fronturi. În aceasta categorie, au fost integrate, în afara de actiunile de spionaj, si cele legate de, de exemplu, de „razboiul psihologic”.

Dar de ce „razboi secret” ?

-„razboi” pentru ca, în ultima instanta, acesta constituie o forma de confruntare între diferite state, de subminare a puterii altor tari, de cele mai multe ori adverse, dar nu numai, de continuare a „razboiului fierbinte”, dar si de pregatire a noi conflicte previzibile la un moment dat.. O alta deosebire dintre cele doua categorii este aceea ca, în vreme ce „razboiul conventional” are drept scop anihilarea, prin mijloace militare, a adversarului, inamicului, cel neconventional, „secret” are ca principal scop obtinerea unui avantaj major, dobândirea prin diferite mijloace, de informatii cu caracter secret, în scopul realizarii unei superioritati politice, subordonarea unor state adverse, anihilarea unora din potentele lor din punct de vedere politic, dar si militar. De fapt, de multe ori de-a lungul istoriei, „razboiul secret” a constituit un mijloc de pregatire, de trecere catre razboiul conventional, „fierbinte”.

Se poate afirma ca, în opozitie cu razboiului conventional, „razboiul secret” nu presupune acte de violenta de diferite categorii. De fapt, o asemenea caracterizare este relativa, caci de multe ori „razboiul secret” a dat loc si unor asemenea initiative, mergând de la acte de sabotaj la suprimari.

-“secret” pentru ca, iarasi spre deosebire, de razboiul conventional, ale carui scopuri si rezultate constituie, cel putin de la sau pâna la un moment dat, o confruntare deschisa, cu o desfasurare la “lumina zilei”, cunoscuta nu numai beligerantilor, ci si opiniei publice, in general, “razboiul secret” sau din “umbra”, cum i se mai spune, se desfasoara in “taina”, ca sa spunem asa, adica este cunoscut doar agentiilor/serviciilor de informatii/contrainformatii, agentilor/spionilor lor, precum si unor factori politici de decizie.

Nici rezultate lor, uneori “victorii” la fel de importante ca acelea de pe fronturi, nu sunt cunoscute publicului larg si chiar cercetatorilor decât mai târziu si uneori niciodata. De aceea, lucrarile care le sunt consacrate (cum este si aceea de fata) presupun un grad deosebit de dificultate si existenta unor lacune.

Bineînteles ca istoria “razboiului secret” coincide, in linii mari, cu aceea a actiunilor informative, de spionaj, se desfasoara paralel si neîntrerupt cu acestea, având asadar aceeasi vechime milenara.

O enciclopedie…

Chiar datorita motivelor si dificultatilor amintite mai sus, realizarea unor lucrari de sinteza privind spionajul a avut loc mai ales în ultimele decenii, mai ales atunci când au fost editate o serie de sinteze partiale (pe tari, subteme etc.), dar mai ales din momentul în care, prin desecretizarea (declasificarea) unor informatii, a devenit posibila o circulatie mai intensa a informatiilor. Desigur, din acest punct de vedere, anii 1990-2000 au fost cei mai fructuosi, când s-a ajuns, macar partial si declarativ, dincolo de motivatiile ideologice si de securitate, la mai multa transparenta si în acest domeniu, de fapt, ultimul în care s-a realizat acest deziderat.


Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului

 Pornind de la ideea ca „spionajul este una din cele mai vechi si mai bine documentate arte politice si militare”, Enciclopedia spionajului, informatiilor si securitatii (2004) considera ca aceasta ocupatie a aparut odata cu marile civilizatii ale Antichitatii, în urma cu 6.000 de ani, în Mesopotamia, având ca principale functii asigurarea securitatii formatiunilor politice si conservarea regulilor, a legislatiilor lor.

O alta lucrare de sinteza, Enciclopedia spionajului (1998) considera ca spionajul se reclama ca una dintre cele mai vechi meserii din lume.

În ceea ce ne priveste, consideram ca, daca argumentele mentionate îsi pastreaza valabilitatea, izvoarele istorice de care dispunem sugereaza ca mai probabila manifestarea primelor forme ale activitatilor de spionaj, informatii în mileniu III î. Hr., în Mesopotamia, unde se dezvolta centre urbane cu o organizare politica tot mai complexa, ceea ce determina aparitia unor institutii consacrate asigurarii securitatii politice si pastrarii legilor, facând necesara desfasurarea unor activitati de informatii si spionaj.

Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca începuturile unor asemenea actiuni sunt legate de aceasta zona, care a ramas, timp de patru milenii, unul din cele mai importante centre de civilizatie ale Asiei si lumii. Masopotamia antica adaposteste succesiv civilizatiile sumeriana, akadiana, asiriana, babiloniana si caldeiana. Procesul de centralizare în jurul oraselor-state si, mai târziu, al imperiilor care s-au constituit aici, începând din mileniul III î.Hr. s-a facut mai ales prin desfasurarea unor actiuni armate, dar si a unora de „razboi secret”, concretizate în actiuni de spionaj, diversiune, sabotaj si asasinate.

Asemenea activitati erau necesare si în contextul luptelor dintre diferite orase-state (Kish, Uruk, Ur). Tot în aceasta perioada, apar primele amenajari secrete si cai de refugiu în timpul conflictelor armate.

De altfel, mileniul III î. Hr. a prilejuit, în zona Mesopotamiei, si alte „premiere” de natura politica si culturala: prima atestare a scrierii cuneiforme, domnia lui Gilgamesh în Uruk si aparitia poemului epic care îi poarta numele, un important izvor pentru cunoasterea activitatilor politice si militare ale vremii, între care cele de spionaj îsi aveau locul lor, întemeierea de catre Sargon I cel Mare a Imperiului Akkadian (aprox. 2371 î.Hr.), ceea ce duce la unificarea întregul Sumer, punând bazele unui imperiu de la Golful Persic la Marea Mediterana care domina aproape doua secole Orientul Mijlociu.

Desigur, asemenea operatiuni militare complexe, ca si organizarea si pastrarea teritoriilor cucerite nu puteau fi realizate fara desfasurarea de activitati de spionaj, subversiune.

În perioadele care au urmat, asemenea procese au avut loc si în alte zone ale Asiei (China, Japonia, India, Palestina), Africii (Egipt), Americii (Regatul aztec) si Europei (Grecia si Roma).

Astfel, în mileniul III î.Hr., în Egipt, este întemeiat „Vechiul regat”, de fapt, prima forma politica bine structurata, a carei functionare presupunea de asemenea desfasurarea de activitati de spionaj.

Spre sfârsitul acestei perioade,în China, este instauratadinastia Xia, numarând  nu mai putin de 17 împarati care vor avea un rol crucial în dezvoltarea statului, cu toate functiunile sale.

În Europa, constituirea de orase-state si mai apoi state centralizate se va desfasura mai târziu, dar, în ceea ce priveste Grecia, întemeierea civilizatiei Minoice (mileniu II î.Hr.), a celei Miceniene, dar, mai ales Razboiul Troian (data traditionala

1250î.Hr.), vor prilejui unele din cele dintâi operatiuni de spionaj, diversiune mentionate în izvoare istorice.

Întemeiata ulterior (753 î.Hr.), Roma va intra destul de târziu în „lumea spionajului”, dar curând va deveni una din Marile Puteri ale sale. /3/.

Nu este de trecut cu vederea ca si alte activitati din sfera informativa, a spionajului, cum sunt cele de „manipulare” (politica) sunt considerate a avea aceeasi vechime /4/

În ceea ce priveste prioritatea, exista opinia dupa care spionajul este „cea de a doua profesiune ca vechime dupa prostitutie”, amintindu-se ca aceasta este mentionata înca în Biblie./5/. Dar, în acelasi timp, este de amintit ca si spionajul este mentionat, cum vom vedea, în „Cartea Cartilor”, astfel încât o asemenea ierarhizare temporala are mai mult o semnificatie contextuala, caci exista multe alte ocupatii, profesiuni care pot „concura” la acest „titlu” (taran, soldat, dar si mestesugar, negustor, iar dintre cele intelectuale – om al legii, medic…).

…de razboi secret

“Razboiul secret”, “razboiul din umbra” al agentilor, informatorilor si spionilor este o confruntare permanenta. Chiar când “razboiul fierbinte”, din transee înceteaza, chiar când “RR”, al ideologiilor si sistemelor politice opozante se stinge, cum s­a întâmplat, sa speram, dupa evenimentele din 1989, serviciile de informatii îsi continua activitatea, doar obiectivele si interesele adaptându-se la noile contexte.

Exista lucrari care asimileaza „razboiul secret” cu spionajul, fixând chiar perioada în care acesta s-a impus considerata a fi a aceea în care s-au structurat serviciile de informatii /6/

De fapt, aria „razboiului secret” este mai larga, ea integrându-se în categoria pe care specialistii au denumit-o a „razboiului neconventional”, în opozitie cu cel „conventional” care consta în confruntarile armate deschise, de pe fronturi. În aceasta categorie, au fost integrate, în afara de actiunile de spionaj, si cele legate de, de exemplu, de „razboiul psihologic”.

Dar de ce „razboi secret” ?

-„razboi” pentru ca, în ultima instanta, acesta constituie o forma de confruntare între diferite state, de subminare a puterii altor tari, de cele mai multe ori adverse, dar nu numai, de continuare a „razboiului fierbinte”, dar si de pregatire a noi conflicte previzibile la un moment dat.. O alta deosebire dintre cele doua categorii este aceea ca, în vreme ce „razboiul conventional” are drept scop anihilarea, prin mijloace militare, a adversarului, inamicului, cel neconventional, „secret” are ca principal scop obtinerea unui avantaj major, dobândirea prin diferite mijloace, de informatii cu caracter secret, în scopul realizarii unei superioritati politice, subordonarea unor state adverse, anihilarea unora din potentele lor din punct de vedere politic, dar si militar. De fapt, de multe ori de-a lungul istoriei, „razboiul secret” a constituit un mijloc de pregatire, de trecere catre razboiul conventional, „fierbinte”.

Se poate afirma ca, în opozitie cu razboiului conventional, „razboiul secret” nu presupune acte de violenta de diferite categorii. De fapt, o asemenea caracterizare este relativa, caci de multe ori „razboiul secret” a dat loc si unor asemenea initiative, mergând de la acte de sabotaj la suprimari.

-“secret” pentru ca, iarasi spre deosebire, de razboiul conventional, ale carui scopuri si rezultate constituie, cel putin de la sau pâna la un moment dat, o confruntare deschisa, cu o desfasurare la “lumina zilei”, cunoscuta nu numai beligerantilor, ci si opiniei publice, in general, “razboiul secret” sau din “umbra”, cum i se mai spune, se desfasoara in “taina”, ca sa spunem asa, adica este cunoscut doar agentiilor/serviciilor de informatii/contrainformatii, agentilor/spionilor lor, precum si unor factori politici de decizie.

Nici rezultate lor, uneori “victorii” la fel de importante ca acelea de pe fronturi, nu sunt cunoscute publicului larg si chiar cercetatorilor decât mai târziu si uneori niciodata. De aceea, lucrarile care le sunt consacrate (cum este si aceea de fata) presupun un grad deosebit de dificultate si existenta unor lacune.

Bineînteles ca istoria “razboiului secret” coincide, in linii mari, cu aceea a actiunilor informative, de spionaj, se desfasoara paralel si neîntrerupt cu acestea, având asadar aceeasi vechime milenara.

O enciclopedie…

Chiar datorita motivelor si dificultatilor amintite mai sus, realizarea unor lucrari de sinteza privind spionajul a avut loc mai ales în ultimele decenii, mai ales atunci când au fost editate o serie de sinteze partiale (pe tari, subteme etc.), dar mai ales din momentul în care, prin desecretizarea (declasificarea) unor informatii, a devenit posibila o circulatie mai intensa a informatiilor.

Desigur, din acest punct de vedere, anii 1990-2000 au fost cei mai fructuosi, când s-a ajuns, macar partial si declarativ, dincolo de motivatiile ideologice si de securitate, la mai multa transparenta si în acest domeniu, de fapt, ultimul în care s-a realizat acest deziderat.


 

Ce parere ai despre cartea "Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului" ?

Cine a cumparat Cinci milenii de razboi secret. O enciclopedie a spionajului, a mai cumparat si:
Noul aliat
George Maior
Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si in scoala
Moisin Anton
Malpraxis. Raspunderea medicului si a furnizorilor de servicii medicale
Roxana Maria Calin
Portret al artistului in tinerete
James Joyce
Abonare
Relatii clienti
termeni si conditii
| Despre noi | Carti Online | Reguli confidentialitate | Sitemap |
© LIBRARIA BUCURESTI ONLINE