Cimitirul din Praga este un roman despre putere, despre instrumentele oficiale si partile intunecate, despre punctele ei nevralgice (guvernele, Biserica, lojile masonice) si organele ei executive (armatele, administratia, partidele).

Cimitirul din Praga spune povestea lui Simonini, un personaj misterios, cu lacune de memorie si dubla personalitate.

Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sunt interesate de munca lui si vor sa-l angajeze.

In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile sale suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit. Intre conspiratii si revolte, Umberto Eco arata cum se deseneaza incet?incet noua tabla de sah pe Vechiul Continent in a doua jumatate a secolului XX. Un roman cutremurator, despre aspecte ale unei politici trecute sub tacere, care arunca o lumina sumbra asupra viitorului.

„Erudit, pasionant, noul roman al lui Umberto Eco ne arunca in virtejul ametitor al istoriei moderne, aratindu-ne cum poate fi pus in practica un proiect de exterminare.” (La Repubblica)

„In Cimitirul din Praga, Umberto Eco imbina realitatea istorica si inventia literara, precizia documentara si placerea fabulatiei, hiperstructura narativa si efectele de clarobscur, fascinind cititorul, care din Risorgimento ajunge rapid la bonapartismul francez, asista la liturghii negre sau coboara in subteranele Parisului...” (La Stampa)

„Un roman despre putere, despre instrumentele ei oficiale si partile ei intunecate, despre punctele ei nevralgice (guvernele, Biserica, lojile masonice) si organele ei executive (armatele, administratia, partidele). Un roman istoric care ne dezvaluie cum se fabrica si cum functioneaza Istoria.” (L’Unità)

Cimitirul din Praga este un ''roman construit pe faldurile cele mai secrete si mai ascunse ale politicii''. Sunt pagini care, desi se petrec în secolul romantismului, ''reflecta o lumina tulburatoare asupra timpului în care traim''. Potrivit indiscretiilor, de data aceasta lucrurile sunt ''foarte precise'' si au un impact asupra tintei alese. Opera este anuntata printr-o tehnica aluziva si are o aura de mister de spionaj.

Un discurs aparte merita cimitirul evreiesc care da numele romanului. În el înhumarile au încetat la sfârsitul secolului al XVIII-lea - mai mult sau mai putin pe vremea când în acest oras a avut loc premiera operei Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart - si s-a transformat în loc de pelerinaj si de întâlnire pentru spionii care lucrau în solda Vienei.

Cimitirul din Praga vine in librarii la 30 de ani de la ''Numele trandafirului'', publicat în 1980 si laureat al premiului Strega în 1981 - romanul care a marcat istoria best seller-ului italian.

Romanul a cucerit o popularitate fara precedent mai ales în strainatate, iar succesul sau s-a repetat cu romanele ''Pendulul lui Foucault'', ''Insula din ziua de ieri'' si ''Minunea Sfantului Baudolino'', toate editate de Bompiani.

Mai multi fani de-ai lui Eco spera sa gaseasca aici "Protocoalele înteleptilor Sionului", marele fals istoric folosit de politia tarista pentru a explica ura profunda împotriva evreilor. Altii, în schimb, spera sa gaseasca Golemul, gigantul mitologic din argila,care, asa cum spune legenda, a fost creat de rabinul Jehuda Low în Secolul al XVI-lea. Sînt si dintre cei care, pur si simplu, doresc sa se afle în fata unul alt roman politist de factura istorica.

(Tricolorul)