În jurnalul sau din timpul razboiului (înca inedit), Grigore Romalo, urmas al unei familii boieresti de origine greaca, dar si al vechilor boieri pamânteni Balaceanu, nota, în 15 august 1916:

„Am aflat vestea înainte ca ea sa devina publica si am revenit acasa, unde mi-am îmbracat, în graba, cu un pic de mândrie copilareasca, uniforma militara de vânator. […]

S-a sfârsit cosmarul acestor doi ani de neutralitate; învinse si pulverizate sunt toate falsele rationamente care ne-au preocupat în aceasta perioada!

Din aceasta uriasa tulburare pe care o contemplam de doi ani s-a nascut o idee noua pentru noi, cei aflati înca asa de aproape de robia la straini, din care ne-am eliberat de curând: dreptul fiecarui popor de a trai liber pe pamântul în care i se odihnesc stramosii!

Sunt foarte în verva, vorbesc mult, le transmit alor mei entuziasmul, credinta mea, si mândria ca tara mea intra în lupta, cu atât mai mult cu cât a stiut sa-si aleaga tabara!

Seara aceasta reprezinta, pentru noi, mai mult decât ridicarea din adormire a unui popor, mai mult decât afirmarea drepturilor noastre politice; reprezinta proclamarea solemna a constiintei noastre asupra binelui si a raului, este seara uriasei solidaritati în lupta binelui si frumosului contra urâteniei si a minciunii, contra atrocitatii.”

(traducerea din limba franceza Filip Lucian Iorga)