Vasile Paraschiv este unul din cei mai cunoscuti disidenti, alaturi de alte nume precum Paul Goma, Doina Cornea si Radu Filipescu. A fost unul dintre initiatorii sindicatului muncitoresc, independent de cel creat de PCR. În perioada comunista, Vasile Paraschiv a fost arestat si torturat de Securitate, fiind internat si în spitale psihiatrice specializate.

Al cincilea manuscris al memoriilor lui Vasile Paraschiv (dupa ce primele patru fusesera confiscate de Securitate sau predate „bratului înarmat al Partidului” de catre diversi colaboratori zelosi) iese la lumina dupa aproape 20 de ani.

Textul lui Vasile Paraschiv, acest echivalent românesc al lui Vladimir Bukovski, cum îl numeste Doina Jela, reprezinta transpunerea fidela a încercarilor disperate ale unui disident de a prezenta opiniei publice abuzurile si încalcarile repetate ale drepturilor omului la care a fost supus.

„Patimile dupa Vasile Paraschiv” sunt în fapt paginile unei povesti teribile despre dreptate si faradelege, din lagarul socialist.

Sub forma unei scrisori-roman fluviu, autorul a conceput manuscrisul ca un protest-informare catre „arhitectul” suprem, Nicolae Ceausescu. Torturat, maltratat moral, internat în azile psihiatrice, Vasile Paraschiv a rezistat cu stoicism si a transpus în pagina toate aceste fapte savârsite de un regim ilegitim si criminal. „Scrisoarea catre tovarasul Nicolae Ceausescu” a fost redactata în baza însemnarilor si a notitelor zilnice din intervalul 1982-1984.