A trai pentru a-ti povesti viata
Viata nu este ce ai trait, ci ce ?ti amintesti ca ai trait si cum ti-o amintesti pentru a o povesti. (Gabriel Garcia Marquez)Acest volum de memorii vine sa consfinteasca faptul ca aproape tot ce se stie despre Gabriel Garc?a M?rquez provine din interviurile si din opera sa si sa aduca marturii emotionante despre "viata secreta" a autorului caci, asa cum acesta se destainuie, "omul are trei vieti: viata publica, viata particulara si viata secreta, cea pe care o povestim cel mai adesea noi, scriitorii; toata viata mea este ?ncifrata ?n romanele mele"
Iar cartea de fata ofera cu generozitate cifrul prin care cititorului ?i este ?ngaduit sa patrunda ?n universul fascinant al creatiei marqueziene, ea put?nd sa poarte cu ?ndreptatire subtitlul Cum am devenit scriitor, fiindca ?n cele sase sute de pagini ale sale sunt incrustati pentru eternitate anii copilariei ?n casa bunicilor dinspre mama, adolescenta cu anii de liceu, tineretea cu studiile universitare, ?ntrerupte, atunci c?nd vocatia scrisului, manifestata de timpuriu, ?ncepe sa-i orienteze major existenta
Nu sunt uitati mai cu seama anii de cautari febrile, avatarurile vietii de ziarist sarac, care crede ?nsa orbeste ?n steaua sa, precum si plasmuirea primelor povestiri si a celui dint?i roman, p?na la ?mplinirea v?rstei de douazeci si sapte de ani, c?nd pleaca ?n Europa ?n calitate de corespondent al ziarului El Espectador.
In cele peste 600 de pagini, Marquez isi descrie copilaria, adolescenta si o parte din tinerete.
Cartea ?ncepe cu un episod din tineretea autorului, pe la dou?zeci de ani, c?nd mama sa ?l roag? s? o ajute s? v?nd? casa b?tr?neasc? din Aracataca. Marquez era la acea vreme un r?t?citor, tocmai abandonase studiile de drept si ?si petrecea timpul citind si scriind, f?r? s? fi stabilit ce fel de scriitor doreste s? fie. C?l?toria c?tre casa pe care o p?r?sise la v?rsta de opt ani ?i trezeste amintirile, inspiratia, indic?ndu-i ce ar putea s? scrie despre ea si suger?ndu-i, ?ntr-un fel, si cum s? scrie
Marquez d? roat? amintirilor sale, concentr?ndu-se asupra anilor ?n care a devenit scriitor, dar plonj?nd ?n anii copil?riei si ai tineretii pentru a prelua experientele care l-au influentat pe scriitorul ce urma s? devin?.
A trai pentru a-ti povesti viata este si o cronic? a familiei. Marquez descrie atmosfera ?n care creste, rudele si vecinii. De la tat?l s?u, telegrafistul, la hoarda ?n continu? crestere de rude, la mama sa (care ?l p?r?seste ?n 2002, ca si cum ar fi pus punct c?rtii), la rudele mai ?ndep?rtate, fascinantul, si cu dragoste descris, clan.
Cartea este plin? de scurte portrete si schite, fiecare suficient? pentru a captura integral un caracter, asa cum este, de exemplu, neuitata pagin? despre m?tusa oarb? pe care ne-o putem imagina perfect merg?nd prin cas? si baz?ndu-se doar pe mirosul ei pentru a se orienta. M?rturiseste c? m?tusa murise c?nd el avea numai doi ani, suger?nd c? totul este memorie precoce dar si re-inventie lung exersat?, ce-l am?geste chiar si pe autor c? se afl? ?n fata realit?tii. Totul se bazeaz? pe povestile si legendele familiei pe care le ascultase si le reascultase si care se afl? la baza talentului s?u scriitoricesc.
Din paginile memoriilor transpare la tot pasul in mod navalnic exemplara vocatie de scriitor a lui Gabriel Garcia Marquez:" vocatia artistica, cea mai misterioasa dintre toate, careia ii consacri viata intreaga fara sa astepti nimic de la ea... pe care o porti inlauntrul tau de cand te nasti... asa cum este vocatia de preot.
In ziua in care am descoperit ca tot ceea ce imi placea cu adevarat era sa povestesc istorii, mi-am propus sa fac tot ce-mi sta in putinta spre a-mi implini aceasta dorinta. Mi-am spus: aceasta este vocatia mea. nimeni si nimic nu ma poate face sa ma consacru unei alte activitati."
Recomandare:
Vivir para contarla este mai mult decat o relatare de evenimente si amintiri aranjate intr-o carte. Marquez afirma inca prin motto-ul de la inceput ca viata nu este cea pe care ai trait-o, ci este aceea pe care iti amintesti ca ai trait-o. Timpul are darul de a deforma realitatea, care preia o aura mitica o data ce este vazuta prin ceata anilor. Astfel, autorul oscileaza in fluxul rememorarii, facand amestecuri intre amintiri diferite, ceea ce si da lucrarii stilul ei special.
De-a lungul acestui volum, artistul ne conduce prin universul unei copilarii emotionante, dezvaluind geneza si simbolurile din cateva dintre cele mai importante lucrari ale sale, precum Un veac de singuratate sau Dragostea in vremea holerei.
BookBlog, Alina Gogan