Cel care are chiar si numai cunostinte sumare de literatura alchimica stie ca pe adepti ?i interesa o unire finala a substantelor ? oricum ar fi numit-o pe aceasta. Prin aceasta legatura ei sperau sa atinga telul operei, si anume producerea aurului sau a unui echivalent simbolic. Conjunctia este fara ?ndoiala imaginea primordiala a ceea ce numim astazi legatura chimica.
[?]
Spre deosebire de idealul alchimiei care consta ?n fabricarea unei substante secrete, unui om, unei anima mundi sau unui Deus ?terrenus? si despre care s-a sperat ca va fi un salvator din toate necazurile omenesti, interpretarea psihologica (pregatita de alchimisti) duce la ideea totalitatii omenesti. Aceasta idee are mai ?nt?i o importanta terapeutica, ea tinz?nd sa cuprinda notional acea stare psihica ce rezulta din depasirea unei disocieri, si anume a distantei dintre constiinta si inconstient. Compensarea alchimica corespunde integrarii inconstientului ?n constiinta, proces prin care ambele sunt modificate. Constiinta cunoaste o largire ?n special prin ?mpingerea mai departe a orizontului ei, ceea ce ?nseamna ?nt?i o ?mbunatatire considerabila a situatiei psihice de ansamblu, tulburarea constiintei fiind ?nlaturata prin contrapozitia inconstientului. ?n schimb, pentru ca tot ce-i bun trebuie platit scump, conflictul mai ?nainte inconstient este constientizat si astfel constiinta este ?mpovarata cu o grea ipoteca, fiindca acum solutionarea conflictului este asteptata de la ea. Pentru ?ndeplinirea acestei sarcini ea pare sa fie ?nzestrata si pregatita ?nsa la fel de prost ca si aceea a alchimistului medieval.
[?]
Ideea conjunctiei constituie un alt exemplu pentru dezvoltarea treptata a unei idei de-a lungul mileniilor.

Istoria sa decurge ?n doua curente care sunt ?n mare parte independente unul de celalalt, unul apartin?nd teologiei, celalalt alchimiei. ?n timp ce cea din urma s-a stins de vreo doua sute de ani ?ncoace, ?n afara unor ramasite minore, cea dint?i a cunoscut o noua ?nflorire ?n dogma lui assumptio, de unde se poate vedea ca fluxul dezvoltarii nu s-a oprit ?nca nicidecum.
C.G. Jung